Politica pumnului în gură
După cum bine ştiţi, la începutul acestei sesiuni, Cabinetul Boc şi-a asumat răspunderea pe un pachet de legi ce vizează ample aspecte ale vieţii sociale. Vorbim aici de restructurarea agenţiilor publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri, legea salarizării unice şi legile educaţiei.
Personal, îmi este greu să înţeleg de ce un guvern care beneficiază de circa 70% susţinere parlamentară alege să-şi asume răspunderea pe un astfel de pachet de legi. Sigur, cel mai facil argument ar fi invocarea operativităţii procedurii de adoptare şi aplicare. Însă, cu o astfel de susţinere majoritară ar fi putut să dea măcar impresia de consultare cu celelalte forţe politice prezente în Parlament. Nu trebuie să uităm faptul că toţi deputaţii şi senatorii României au fost aleşi uninominal. Ca atare, ei reprezintă, măcar teoretic, categoriile sociale prezente în colegiile domniilor lor.
Consider că asumarea răspunderii pe un astfel de pachet de legi este o gravă încălcare a dreptului fundamental conferit de Constituţia ţării unui cetăţean, şi anume acela de a fi reprezentat. Cum aş putea eu să reprezint în Parlament categoriile sociale prezente în Colegiul uninominal 27, dacă îmi este refuzat dreptul conferit de lege de a iniţia, susţine şi vota amendamente la aceste legi, repet, de o importanţă vitală.
Mai mult decât atât, se aduce un imens prejudiciu de imagine instituţiei Parlamentului care este astfel transformat într-o simplă anexă a Guvernului.
Sunt de părere că importanţa acestor legi ar fi făcut necesară discutarea acestora în Parlament, pornind de la ipoteza că nu tot ce vine de la opoziţie este greşit.
Practica parlamentară a demonstrat, de cele mai multe ori, că amendamentele propuse în dezbateri au fost acceptate, deşi nu fuseseră prinse în proiectul iniţial de lege, îmbunătăţind, astfel, proiectul de lege.
Probabil că acest Guvern consideră că punctul său de vedere este unicul punct de vedere corect, just şi legitim.
Stimaţi colegi,
Vă invit să reflectaţi la aceste aspecte, cu speranţa că veţi demonstra că Parlamentul este o instituţie responsabilă.
Vă mulţumesc.



